Moldavie: Arrêt de la Cour constitutionnelle du 4 juin 2018

HOTĂRÂRE Nr. 17
PENTRU CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII
unor prevederi referitoare la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova și a articolului 4 alin. (2) din Codul jurisdicţiei constituţionale (sesizarea nr. 9a/2018)

CHIŞINĂU
4 iunie 2018

29. Pornind de la aceste exemple, Curtea a considerat că analiza caracterului desuet al Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești trebuie făcută la etapa admisibilității. Dată fiind titulatura concludentă a Legii, dar și din rațiuni practice, Curtea a trebuit să verifice mai întâi dacă textul legislativ contestat în fața sa este în vigoare, pentru ca apoi să-i stabilească, dacă mai este nevoie, conformitatea cu Constituția.

30. Curtea a notat că însăși denumirea Legii reflectă o realitate depășită. Denumirea de „Republică Sovietică Socialistă Moldovenească" nu mai există din 23 mai 1991, când numele statului nostru s-a modificat în Republica Moldova.

31. Curtea a observat că aceeași denumire a legii induce existența unui paternalism în materie de utilizare a limbilor în general, incompatibil cu realitățile europene prezente în materie de drepturi fundamentale.

32. De asemenea, Curtea a remarcat, în preambulul Legii, o altă dovadă a caracterului desuet al acesteia: obligativitatea utilizării limbii ruse ca limbă de comunicare între națiunile din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste s-a destrămat pe 26 decembrie 1991. De altfel, dacă ar fi acceptată vigoarea legii în discuție, această obligație ar constitui o altă impunere a unei concepții de o manieră paternalistă, atipică pentru perioada contemporană. Națiunile statelor succesoare ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii.

35. Toate aceste considerente au motivat Curtea să constate caracterul desuet și inutil al Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. [...]

37. Curtea a trebuit să verifice, așadar, incidența articolului 13 din Constituție care, citit prin prisma Declarației de Independență, prevede că limba de stat a Republicii Moldova este limba română.

38. Curtea a reținut că caracterul oficial al limbii române în Republica Moldova nu exclude traducerea actelor normative adoptate sau emise de către unele autorități centrale ale Republicii Moldova în alte limbi, garantarea de către stat a dreptului la educație în limba rusă, publicarea actelor normative, a comunicărilor oficiale și a altor informații de importanță națională în limba rusă și afișarea denumirilor instituțiilor și a localurilor publice în limba rusă. Textele de lege contestate din acest punct de vedere nu prevăd publicarea actelor normative, desfășurarea procesului de învățământ sau afișarea denumirilor instituțiilor și a localurilor publice exclusiv în limba rusă, ci, în primul rând, în limba română, limba rusă constituind o opțiune subsecventă.

39. Curtea a notat că autoritățile statale sunt perfect îndreptățite să promoveze cunoașterea și utilizarea limbii oficiale, adică a limbii române, și să-i asigure protecția, fără constrângeri. [...]

40. Protecția și promovarea limbii oficiale garantează dezvoltarea identității comunității statale și asigură comunicarea dintre și în cadrul părților constitutive ale populației. Posibilitatea cetățenilor de a utiliza limba oficială oriunde în țară permite evitarea unei discriminări în regiunile în care minoritățile sunt majoritare. Cunoașterea limbii oficiale este importantă și din perspectiva persoanelor care aparțin de minoritățile naționale. [...]

41. Din dispozițiile legale contestate în acest sens, Curtea nu a dedus cum ar fi afectat caracterul oficial al limbii române în Republica Moldova. Curtea a menționat că dacă ar accepta această critică a autorilor sesizării ar comite o eroare logică formală. Concluzia încălcării articolului 13 din Constituție prin utilizarea adiacentă a limbii ruse în anumite sfere sociale nu decurge din premisa că limba română este limba oficială a statului Republica Moldova. Prin urmare, Curtea a reținut că, atât timp cât există condiția prioritară a publicării actelor normative, a desfășurării procesului de învățământ, a comunicării de informații oficiale sau de importanță națională, a afișării denumirilor instituțiilor și a localurilor publice în limba română, articolul 13 din Constituție nu devine incident.

ARRÊT
SUR LE CONTRÔLE DE LA CONSTITUTIONNALITÉ
de certaines dispositions relatives au fonctionnement des langues parlées sur le territoire de la République de Moldova et de l'article 4 par. 2 du Code de la compétence constitutionnelle (notification n ° 9a / 2018)

CHISINAU
4 juin 2018

29. Sur la base de ces exemples, la Cour a estimé que l'analyse du caractère obsolète de la Loi sur le fonctionnement des langues parlées sur le territoire de la République socialiste soviétique moldave devait être faite au stade de la recevabilité. Compte tenu du titre définitif de la loi, mais aussi pour des raisons pratiques, la Cour a dû d'abord vérifier si le texte législatif contesté avant sa mise en vigueur était en vigueur, puis établir, le cas échéant, sa conformité à la Constitution.

30. La Cour a noté que le nom même de la loi reflétait une réalité dépassée. Le nom de «République socialiste soviétique de Moldavie» n'existe plus depuis le 23 mai 1991, lorsque le nom de notre État a changé pour la «République de Moldavie».

31. La Cour observe que le même nom de loi induit l'existence d'un paternalisme dans l'usage des langues en général, incompatible avec les réalités européennes actuelles dans le domaine des droits fondamentaux.

32. La Cour a également relevé dans le préambule de la loi une autre preuve de son caractère obsolète: l'obligation d'utiliser le russe comme langue de communication entre les nations de l'Union des républiques socialistes soviétiques. L'Union des républiques socialistes soviétiques s'est effondrée le 26 décembre 1991. De plus, si la force de la loi en question avait été acceptée, cette obligation constituerait une autre imposition d'une conception paternaliste, atypique pour la période contemporaine. Les nations des États successeurs de l'Union des Républiques socialistes soviétiques peuvent utiliser comme langue de communication toute langue de leur choix, l'acte de compréhension étant important.

35. Toutes ces considérations ont amené la Cour à conclure que la Loi sur le fonctionnement des langues parlées sur le territoire de la République socialiste soviétique moldave était obsolète et inutile. [...]

37. La Cour a donc dû vérifier la portée de l'article 13 de la Constitution qui, lu à la lumière de la Déclaration d'indépendance, dispose que la langue officielle de la république de Moldavie est le roumain.

38. La Cour a noté que le caractère officiel de la langue roumaine en république de Moldavie n'exclut pas la traduction d'actes normatifs adoptés ou publiés par certaines autorités centrales de la république de Moldavie dans d'autres langues, la garantie par l'État du droit à l'éducation en russe, à la publication d'actes normatifs, aux communications officielles et autres informations d'importance nationale en russe et à l'affichage des noms des institutions et des lieux publics en russe. Les textes juridiques contestés de ce point de vue ne prévoient pas la publication d'actes normatifs, le développement du processus pédagogique ou l'affichage des noms des établissements et des lieux publics exclusivement en russe, mais, tout d'abord, en roumain, puis en russe étant une option ultérieure.

39. La Cour a noté que les autorités de l'État ont parfaitement le droit de promouvoir la connaissance et l'usage de la langue officielle, à savoir le roumain, et d'assurer sa protection sans contrainte. [...]

40. La protection et la promotion de la langue officielle garantissent le développement de l'identité de la communauté nationale et assurent la communication entre et au sein des éléments constitutifs de la population. La possibilité pour les citoyens d'utiliser la langue officielle partout dans le pays permet d'éviter la discrimination dans les régions où les minorités sont majoritaires. La connaissance de la langue officielle est également importante du point de vue des membres appartenant à des minorités nationales. [...]

41. Des dispositions juridiques contestées à cet égard, la Cour n'a pas déduit en quoi le caractère officiel de la langue roumaine en république de Moldavie était affecté. La Cour a noté que, si elle acceptait cette critique des plaignants, elle commettrait une erreur de logique formelle. La conclusion de la violation de l'article 13 de la Constitution par l'usage adjacent de la langue russe dans certaines sphères sociales ne découle pas de la prémisse que la langue roumaine est la langue officielle de l'État de la république de Moldavie. Par conséquent, la Cour a noté que, tant qu'il existe une condition prioritaire pour la publication des actes normatifs, la conduite du processus pédagogique, la communication d'informations officielles ou d'importance nationale, l'affichage des noms des institutions et des lieux publics en roumain, l'article 13 de la Constitution ne devient pas une objection.